Lepădarea de credință

„Domnul a zis lui Moise: „Scoală și pogoară-te; căci poporul tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului, s-a stricat. Foarte curând s-au abătut de la calea, pe care le-o poruncisem Eu; și-au făcut un vițel turnat, s-au închinat până la pământ înaintea lui, i-au adus jertfe, și au zis: „Israele! iată dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului!” (Exod 32:7-8)

Nu a durat mult de la salvarea poporului și acesta a și căzut în apostazie: „Foarte curând s-au abătut de la calea, pe care le-o poruncisem Eu”. Apostazia a constat în renunțarea la calea pe care Dumnezeu a poruncit-o lui Israel, adică să păzească poruncile Torei – ceea ce este lăgământul veșnic a lui Dumnezeu cu poporul Său - și au adoptat o închinare idolatră sub etichta: „va fi o sărbătoare în cinstea Domnului” (Exod 32:5).

Această imagine are o dublă profeție. Prima profeție are în vedere perioada de după era apostolică, după înălțarea Domnului Yeshua la cer, iar a doua are în vedere perioada de dinaintea revenirii Sale și intrarea în Era Mesianică.

După ce Domnul Yeshua S-a înălțat la cer, a urmat perioada apostolică. Apostolii au profețit și au avertizat poporul despre venirea apostaziei. Apostolul Iuda avertizează:

„Prea iubiților, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obște, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința, care a fost dată sfinților odată pentru totdeauna. Căci s-au strecurat printre voi unii oameni, scriși de mult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioși, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru și tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân și Domn Isus Hristos” (Iuda 1:3-4)

Acest apostol, frate de trup cu Yeshua, avertiza credincioșii dintre neamuri să lupte pentru credința care a fost dată lui Israel, cale poruncită de Însuși Dumnezeu, deoarece, vor venii oameni care vor schimba harul lui Dumnezeu în desfrânare.

Iar Pavel în prelegerea sa din Efes spune:

„Luați seama dar la voi înșivă și la toată turma peste care v-a pus Duhul Sfânt episcopi, ca să păstoriți Biserica Domnului, pe care a câștigat-o cu însuș sângele Său. Știu bine că, după plecarea mea, se vor vârâ între voi lupi răpitori, care nu vor cruța turma și se vor scula din mijlocul vostru oameni, care vor învăța lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor” (Fapte 20:28-30)

Această profeție a lui Pavel s-a împlinit la numai câțiva ani de la moartea lui. Ignațiu episcop de Antiohia, a scris câteva scrisori unor Biserici, în care încuraja poporul să nu mai rămână sub autoritatea apostolică ci să fie sub autoritatea episcopilor Bisericilor.

Ignațiu scrie: „Episcopii voștri prezidează în locul lui Dumnezeu … fiți uniți cu episcopii voștri” (Magezieni 2:5, 7). Exaltând atât de mult puterea oficiul de episcop, au lepădat autoritatea apostolică lăsată de Însuși Mesia Yeshua.

Pe lângă aceasta Ignațiu a învățat oamenii să nu mai păzească Torah și să nu trăiască potrivit cu credința evreilor:

„Să nu fiți înșelați de doctrine false nici de fabule vechi care nu sunt profitabile. Dacă continuăm să trim potrivit Legii evreiești noi confesăm că nu am primit harul … haideți să învățăm să trăim potrivit cu regulile Creștinismului, pentru că oricine se numește pe sine cu alt nume în afară de acesta, nu este a lui Dumnezeu … Este absurd să te numești după Isus Hristos și să iudaizezi. Pentru că religia Creștină nu îmbrățișează iudaismul. Iudaismul îmbrățișează Creștinismul …” (Mageziani 3:1, 8, 11)

Acest fapt se va mai repeta odată, la revenirea lui Mesia. Pavel profețește inspirat de Duhul Sfânt astfel:

„Cât privește venirea Domnului nostru Isus Hristos și strângerea noastră laolaltă cu El, vă rugăm, fraților, să nu vă lăsați clătinați așa de repede în mintea voastră și să nu vă tulburați de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind de la noi, ca și cum ziua Domnului ar fi și venit chiar. Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credință și de a se descoperi omul fărădelegii, fiul pierzării” (2 Tesalonicei 2:1-3)

Pavel afirmă că lepădarea de credință vine înainte de revenirea lui Mesia. Se va ridica omul fărădelegii, adică omul fără Torah, pe care Domnul Yeshua îl va nimicii cu arătarea venirii Sale (2 Tesaloniceni 2:8)